“Nici un partid nu va avea majoritatea iniţială pentru a face guvernul 61 de voturi”

Alegerile parlamentare anticipate din Kosovo, pentru care probabil a crescut semnificativ la 26 octombrie după ce Parlamentul nu a aprobat un nou guvern al Albin Kurti, ar putea aduce modificări rezultatelor partidului, ar putea recunoaşte cunoscătorii evoluţiilor politice. Dar, potrivit acestora, aceste schimbări nu ar fi suficient, atât de mult [...]
Alegerile parlamentare anticipate din Kosovo, pentru care probabil a crescut semnificativ la 26 octombrie după ce Parlamentul nu a aprobat un nou guvern al Albin Kurti, ar putea aduce modificări rezultatelor partidului, ar putea recunoaşte cunoscătorii evoluţiilor politice.
Dar, potrivit acestora, aceste schimbări nu ar fi suficiente, astfel încât părțile să evite necesitatea unei coguvernări viitoare.
Potrivit Constituţiei Kosovo, Preşedintele Vjosa Osmani trebuie să numească un alt mandat pentru formarea guvernului în termen de 10 zile.
Liderul celui de-al doilea partid cel mai votat, Partidul Democrat din Kosovo (PDK), Memli Krasniqi, a respins posibilitatea de a deveni un nou mandat, în cazul în care preşedintele kosovar solicită să întrebe dacă are majoritatea.
Chiar şi Kurti, liderul Vetevendosje (LVV) Mişcarea, care a câştigat majoritatea locurilor în Adunare de la alegerile din 9 februarie, a recunoscut că noile alegeri ar fi putut rămâne singura opţiune înaintea crizei.
Alegerile nu asigură guvernarea fără coaliţii
Politologul Dritaro Arifi estimează că există mai mulţi factori care ar afecta rezultatele viitoarelor alegeri anticipate.
Arifi spune Radio Europa Liberă că rezultatele din cea de-a doua rundă a alegerilor pentru primărie ale unora dintre cele mai mari municipalităţi kosovare vor conduce partidele care le vor câştiga pentru a se poziţiona şi în alegerile parlamentare.
Potrivit acestuia, abordarea partidelor politice în campaniile electorale şi retorica precaută vor fi printre rezultatele decisive, precum şi eventualele coaliţii înainte şi după alegeri.
Sunt convins, de ceea ce se întâmplă pe teren, că nici un partid nu va avea majoritatea iniţială pentru a face guvernul 61 [volta]. Chiar dacă o petrecere devine, va fi greu pentru ea pentru a obține prin agenda. Deci încă mai e nevoie de o mare cooperare, spune Arifi.
El declară că consideră că partidele mai mici, cum ar fi Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK) şi Iniţiativa Social Democrată, vor fi introduse în coaliţii preelectorale cu partide majore, în principal cu foşti membri ai opoziţiei, precum şi cu PDK sau Liga Democrată din Kosovo (LDK).
În mod similar, schimbările îl aşteaptă pe Behemman Pacarizi, profesor la Departamentul de Jurnalism de la Universitatea Pristina.
Pacarizi spune Radio Europa Liberă că dacă partidele mai mici, cum ar fi Iniţiativa sau AAK, nu intră în coaliţiile preelectorale, riscă să nu obţină rezultatele care ar asigura un loc în Adunare.
Într-o astfel de situaţie, estimează el, voturile acestor părţi ar putea fi distribuite proporţional altor partide majore.
Cred că va fi o schimbare de numere... Cu toate acestea, nu văd nici o schimbare substanțială, care ar asigura alegerea unui guvern fără dificultăți semnificative. Faptul că Lista Sârbă nu intră în combinaţiile unui bloc politic pentru a face guvernul înseamnă că există 10 voturi mai puţin decât oricine intenţionează să facă guvernul”, subliniază Pajarizi.
Radio Europa Liberă a făcut eforturi pentru a contacta oficialii AAK și Inițiativa, dar au fost calmi.
Dar, şeful Iniţiativei, Fatmir Limaj, a avut luni o întâlnire cu preşedintele LDK, Lumir Abdixhiku. N-au vrut să spună presei despre ce au vorbit.
Frica de guvern?
În ciuda aşteptărilor că alegerile parlamentare anticipate ar putea produce o schimbare a numărului partidelor politice din Adunare, se estimează că ţara riscă din nou să intre într-o criză instituţională dacă nu demonstrează voinţa politică de cooperare.
O astfel de cooperare ar fi mai mult decât necesară, declară Arifi, deoarece alegerile parlamentare anticipate ar determina, de asemenea, candidaţii pentru cele mai înalte trei poziţii de stat.
În această direcţie, potrivit lui Arifi, este necesar un compromis între partidele politice, ceea ce va fi imposibil fără o limbă corectă a partidelor politice albaneze în timpul campaniei electorale.
“Synim va fi crearea coaliţiei majore albaneze, indiferent de care partide va fi, deoarece va rezolva toate cele trei noduri principale -- prim-ministrul, prim-ministrul şi preşedintele. Prin urmare, toate partidele, indiferent de care Vetevendosje, PDK sau LDK, vor fi obligate să coopereze, în funcţie de coaliţii”, declară Arifi.
O posibilă coaliţie între două sau mai multe partide majore o consideră pe Pajarizi o soluţie.
Dar el este sceptic că o astfel de coaliţie s-ar putea întâmpla chiar şi după posibilele alegeri anticipate.
Parisul se aşteaptă ca ambele blocuri politice actuale -- LVV pe de o parte -- şi PDK-ul LDK pe de altă parte -- să câştige aproximativ 40% din voturi din alegeri.
Potrivit lui, cele două taxiuri nu au voinţa politică de a forma un guvern, chiar dacă acest lucru este posibil.
Nici una dintre forţele politice nu are curajul să preia conducerea ţării, deoarece se tem de ce va aduce mâine, în ceea ce priveşte dialogul cu Serbia. Ați fi pus în fața unității"să-l luați sau să-l lăsați, "care ar fi apoi o responsabilitate foarte mare și ar scufunda un guvern nu prea larg bazat”, spune Pacarizi.
Prin urmare, adaugă el, ţara riscă să intre într-o agonie instituţională chiar şi după primele alegeri, în cazul în care nu există interferenţe din partea ţărilor partenere şi a aliaţilor kosovari.
Această intervenţie nu înseamnă a ajuta guvernul. Dar înseamnă să oferim garanţii, respectiv să luăm garanţii, pentru drum, pentru ceea ce aşteaptă şi cum ar trebui să se comporte noul guvern şi să acţioneze -- x 0> -- estimează Goodarizi.
El adaugă că, în această direcţie, este necesar să fie un guvern larg şi un preşedinte consensual, care nu ar trebui neapărat să aibă afiliere la partid. /Periscopi/












