Belgia arată dacă doreşte închisori în Kosovo, guvernul Kurti declară că a început o şmecherie cu acestea sau nu are competenţe.

Belgia ia în considerare posibilitatea de a construi sau închiria o închisoare în străinătate, Kosovo menţionată ca posibilă opţiune.

Organizațiile kosovare de protecție a drepturilor omului se opun oricărui astfel de acord, subliniind riscurile pentru securitate și egalitate în rândul prizonierilor. Kosovo are deja un acord de zece ani cu Danemarca pentru a găzdui prizonieri danezi.

Belgia ia în considerare posibilitatea de a construi sau închiria o închisoare în afara teritoriului său și mass-media belgiană au menţionat Kosovo ca o opţiune posibilă.

În 6 octombrie, ministrul belgian al justiţiei, Annelyes Verlinden, şi ministrul azilului şi migraţiei, Anneleen Van Bossuyt, au rămas în Kosovo, unde s-au întâlnit cu preşedintele Vjosa Osmani şi cu ministrul justiţiei, Blerim Saum, precum şi cu Albania.

Nu s-a menţionat că în timpul întrunirilor au fost discutate despre construirea sau închirierea unei închisori.

Însă, potrivit surselor Radio Europa Liberă, problema este menţionată pe scurt de oficialii belgieni -- “fără discuţii detaliate din partea Kosovo”.

După ce a rămas în cele două ţări din Balcanii de Vest, ministrul belgian al justiţiei Verlinden, Facebook că țara sa are în vedere “posibilitatea de a construi o închisoare în străinătate pentru infractori ilegali”, dar nu a menționat niciun stat specific.

În acelaşi post, ea a declarat că sunt 307 albanezi în închisorile belgiene, dintre care 253 fără permis de şedere.

Dacă cineva este condamnat aici și nu are dreptul să rămână, el poate suferi pedeapsa în țara de origine. Asta înseamnă executarea corectă a pedepsei şi beneficiul special pentru eficienţa închisorilor noastre, a scris Verlinden.

Free Europe Radio a trimis e-mail la adresa ministerului său şi a guvernului Belgiei, cu întrebarea dacă această ţară este interesată să construiască sau să primească vreo închisoare închiriată în Kosovo, dar nici după o săptămână de aşteptare nu a primit un răspuns.

Ca răspuns la întrebarea REL, Ministerul Justiţiei din Kosovo a declarat că, în conformitate cu Legea privind Guvernul, guvernul ţării, care este în funcţie până la sfârşitul lunii martie, nu există competenţe pentru a adopta noi iniţiative pentru acordurile internaţionale sau pentru a intra în astfel de negocieri.

“În măsura în care există un posibil acord privind construirea sau închirierea unei închisori în Kosovo de către statul belgian, în prezent nu există un astfel de acord, nici un proces formal de dezvoltare”, a declarat răspunsul ministerului.

Free Europe Radio a întrebat de asemenea biroul preşedintelui kosovar Vjosa Osmani dacă problema închisorii a fost discutată în timpul întâlnirii cu oficialii belgieni.

Din acest birou au spus că totul este clar și este situat în comunicatul mass-media.

În comunicatul publicat în 7 octombrie, Biroul Preşedintelui nu a menţionat nimic despre niciun acord sau discuţie despre închisori.

Acesta a afirmat că, în cursul reuniunii, relaţiile bilaterale excelente dintre Kosovo şi Belgia, cooperarea în domeniul justiţiei, securităţii, statului de drept, procesului de integrare europeană, precum şi cooperarea în domeniul securităţii şi apărării”.

Ce spune presa belgiană?

Într-un articol publicat pe site-ul vrt.beÎn 9 octombrie, scrie că cei doi miniştri belgieni, Verlinden şi Van Bossuyt, erau în misiune în Albania şi Kosovo pentru a găsi soluţii pentru închisorile belgiene aglomerate.

Ei au spus că au auzit că actualii miniştri au fost pregătiţi să discute despre oportunităţi.

S-a afirmat în special că construcţia sau închirierea unei închisori în Kosovo a fost revizuită pentru a transfera persoane interzise ilegal acolo.

Conform acestui raport, costul este, de asemenea, semnificativ.

Danemarca va trebui să plătească 200 mn euro pentru infrastructura Kosovo şi pentru gardienii închisorii.

Belgia va fi, de asemenea, afectată în mod semnificativ, deși suma exactă nu a fost încă dezvăluită.

În schimbul transferului prizonierilor, Kosovo, potrivit acestui raport, ar dori ca ambiţiile sale să devină membre ale UE.

The “will fi până la noi toți pentru a ajuta Kosovo în această direcție”, Van Bossuyt a fost citat ca spunând.

Opoziţia organizaţiilor kosovare faţă de planul controversat belgian

Organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului din Kosovo declară că se opun unui astfel de eventual acord.

Potrivit Consiliului pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților (KMDLNJ), planul controversat al Belgiei de a trimite prizonieri în Kosovo reprezintă o amenințare la adresa securității și a încălcării drepturilor omului.

Directorul executiv al consiliului, Behxhet Shala, declară că un astfel de acord ar discrimina prizonierii kosovari şi ar risca creşterea criminalităţii, prostituţiei şi traficului de persoane.

El adaugă că Belgia poate utiliza arhetipul instituţional “în Kosovo pentru a impune un acord similar celui al Danemarcei, împotriva căruia este, de asemenea, critic.

Potrivit acestuia, acest acord a legalizat punerea în aplicare în paralel a două sisteme criminale diferite -- care au avansat foarte mult în Danemarca şi Kosovo care se află în spatele standardelor.

Shala declară că KMDLNJ nu monitorizează fizic închisorile, din cauza lipsei acordului cu Ministerul Justiţiei, menţine contactul telefonic regulat cu deţinuţii, avocaţii şi familia lor.

Pentru Mehmet Musaj, de la Centrul Kosovar pentru reabilitarea organizaţiei Torture Survivors (QKRMT) care monitorizează sistemul de corectare din Kosovo, astfel de acorduri pot crea standarde duble între deţinuţii locali şi cei străini, încălcând principiul egalităţii.

Este esențial ca orice acord posibil să garanteze aceleași standarde pentru toți, fără discriminare, și să includă mecanisme independente de monitorizare a respectării drepturilor omului”, a declarat Radio Europa Liberă.

Potrivit acestuia, un astfel de acord ar avea sens doar dacă ar asigura respectarea deplină a drepturilor omului, transparenţa şi beneficiile concrete pentru Kosovo, cum ar fi dezvoltarea capacităţilor instituţionale sau îmbunătăţirea infrastructurii corective.

Atât Shala cât şi Musaj spun că, până acum, nici o instituţie kosovară nu a contactat pe această temă.

Unele media În Albania, ţara a respins cererea Belgiei de construcţie sau închiriere a unei închisori, dar Ministerul Justiţiei nu a confirmat acest lucru pentru Radio Europa Liberă.

Acord cu Danemarca, dezbateri privind închisorile străine

Kosovo are deja un acord de zece ani cu Danemarca, conform căruia 300 de prizonieri danezi vor fi plasaţi în închisoarea Gjilan.

Adunarea kosovară a ratificat acest acord în 23 mai 2024, în timp ce Serviciul Danez de Prison a confirmat anterior Radio Europa Liberă că primul transfer de prizonieri va avea loc în prima jumătate a anului 2017.

Conform acordului, deținuții care vor fi transferați nu vor fi cetățeni danezi și nu vor avea un risc ridicat. Ei nu vor fi condamnaţi pentru crime de război, terorism sau tulburări mentale grave.

În schimb, Kosovo va beneficia de peste 200 mn euro, din care o parte va fi investită în Serviciul de Corectare a Kosovo, iar restul va fi în energie regenerabilă.

Potrivit lui Behxhet Shala, închirierea închisorilor ar trebui oprită, deoarece “în planul pe termen lung, aceste acorduri vor afecta şi vor slăbi sistemul corecţional al Kosovo”.

El adaugă că interesul a arătat mai devreme Regatului Unit şi Austriei, în timp ce Belgia, potrivit acestuia, a luat măsuri mai concrete prin întâlniri cu liderii kosovari.

Directorul Serviciului de Corectare din Kosovo, Ismail Dibran, a confirmat în luna mai a acestui an că unele state europene şi-au exprimat interesul de a-şi trimite prizonierii în Kosovo, dar că aceste cereri au fost respinse fără a preciza ce state au fost implicate.

Această instituţie nu a răspuns la întrebările Radio Europa Liberă cu privire la posibilul interes al Belgiei în construirea sau închirierea unei închisori în Kosovo.

La începutul acestui an, Kosovo a fost de acord să găzduiască 50 de migranţi din state terţe care au rămas în SUA, exprimându-şi în acelaşi timp disponibilitatea de a găzdui chiar şi solicitanţii de azil respinşi de Regatul Unit.

După întoarcerea talibanilor de guvernământ în Afganistan în 2021, Kosovo a adăpostit aproximativ 1900 de resortisanți afgani, care au fost evacuați din această țară.

Recunoaştetorii declară că aceste acorduri aduc beneficii Kosovo, cum ar fi investiţiile sau sprijinul specific, dar nu înregistrează progrese în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană sau la orice altă organizaţie.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, aceste acorduri sunt politice și pun în pericol drepturile migranților sau ale prizonierilor. Radio Europa Liberă/Periscopi/